Lavinia Călina: „E mai ușor să găsești valorile după ce elimini posturi TV și ignori revistele de scandal“

Lavinia CalinaPentru a găsi calitatea trebuie să știi unde să cauți, fără să te lași ademenit de facil ori să te îmbeți cu apă rece. Lavinia Călina, autoarea romanelor Ultimul avanpost și Neamul Corbilor, știe că lucrurile trainice se obțin treptat, dar sigur, așa cum s-a întâmplat și cu volumele sale publicate la editura Herg Benet. Scriitoarea vorbește cu Tipadelasocio despre reperele ce i-au ghidat parcursul profesional și anunță următoarea carte. Lavinia Călina le dă întâlnire cititorilor și iubitorilor de muzică rock pe 8 iunie, începând cu 20.00, la Electric Theatre în Timișoara, unde va citi cu Lorena Lupu pentru publicul deschis provocărilor intelectuale și lipsit de prejudecăți.

Mulți au impresia că e foarte ușor să scrii și spun că oricine e capabil de asta. De altfel, apar tot felul de texte și volume de proastă factură. Tu cum recunoști un scriitor valoros? Ce calități trebuie să îndeplinească?

Există scriitori și scriitori, iar calitățiile lor diferă. Eu nu sunt în măsură să judec pe nimeni. Pentru fiecare din ei există un anumit public. Pentru mine e important să-mi placă în primul rând mie ceea ce citesc.

Care sunt greșelile pe care le-ar putea face un tânăr scriitor, dar și tentațiile ce-l ademenesc?

Ca scriitor tânăr te poți lăsa de multe ori influențat de tot ce vezi în jur la colegii de breaslă. Fără să vrei te compari în gând cu ei, încerci să-ți copiezi idolii și poți să te demoralizezi singur. Eu când mă așez la calculator și vreau să scriu, las influențele deoparte, încerc să fiu originală, dar în primul rând sinceră cu mine și cititorii mei.

Încercând să fugă de uniformizare, mulți artiști vor să se diferențieze, individualizeze, să-și construiască voci proprii, inconfundabile. Care sunt caracteristicile, calitățile pentru care vrei să te știe și aprecieze lumea?

Nu urmăresc ca lumea să mă știe pe mine personal ci doar romanele mele. Cărțiile mele sunt ca și copiii mei, de aceea le pun pe ele în prim plan și nu pe mine autorul.

Cum procedezi când ai blocaje de inspirație dar ți-ai propus ori ești nevoită să scrii?

Nu îmi impun niciodată să scriu. Nu am un orar stabilit, de la ora 1 la 4 scriu. Scrisul e pentru mine o metodă de relaxare, vreau să fie natural, nu forțat. Dacă timp de zece zile nu scriu nimic nu e problemă, scriu într-a 11 cât pentru toate celelalte. Am avut parte de două mari blocaje în scurta mea carieră de scriitor. Una s-a întâmplat anul trecut pe vremea asta. Îmi doream să încep volumul al doilea din Ultimul avanpost, dar nu prea aveam inspirație. Neștiind ce să fac am încercat să scriu altceva, până să-mi dau seama eram deja pe la capitolul 7 din Copiii întunericului (Neamul Corbilor).

Al doilea blocaj a survenit în urmă cu trei săptămâni când m-am apucat de volumul doi din Neamul Corbilor. Mă blocasem pe la finalul celui de-al doilea capitol, iar după ce am stat trei zile și am privit peretele am zis să mai încerc și altceva. Am scris deja patru capitole dintr-o nouă carte și ceva îmi spune că am să o termin vara asta. Cred că în cazul meu un mic blocaj din când în când e binevenit, așa mai scot cărți noi. 🙂

Lavinia CalinaCa scriitor tânăr te poți lăsa de multe ori influențat de tot ce vezi în jur la colegii de breaslă. Fără să vrei te compari în gând cu ei, încerci să-ți copiezi idolii și poți să te demoralizezi singur.

Care sunt dușmanii scrisului?

În cazul meu orice poate fi dușmanul scrisului. Probabil sufăr de sindromul ADHD căci mă apuc să fac un lucru, apoi văd ceva în partea cealaltă a camerei și-mi distrage atenția. De când m-am pus serios pe scris nu îmi mai conectez laptop-ul la internet ca să mai reduc din tentații, dar fără succes uneori.

Lavinia CalinaFiind o tânără atrăgătoare și inteligentă, în mod sigur ai primit propuneri mai mult sau mai puțin „amoroase“ de la admiratori. Cum reacționezi în aceste situații astfel încât să nu-i transformi pe cititori în hateri? Ai avut și cazuri urâte?

Dintre cititorii mei, momentan, nimeni nu s-a avântat la astfel de propuneri și apreciez acest lucru. Totuși au existat cazuri în care diverși domni au nimerit foarte prost pe pagina mea de Facebook, ei fiind preocupați de găsirea marii iubiri, iar eu fiind prea preocupată cu scrisul. Persoanele acestea se cunosc de la o poștă și eu încerc să le evit, dacă încep conversația cu „ce frumoasă ești păpușă“ merg direct în lista persoanelor blocate fără a le mai oferi vreo explicație. Nu am timp și nici nervi să explic fiecăruia în parte că nu mă interesează și că de nouă ani sunt într-o relație.

Ce te deranjează cel mai tare când vine vorba de notorietate și care au fost principalele avantaje pe care ți le-a adus?

Habar nu am, nu am stat să mă gândesc. Întrebă-mă din nou peste zece ani, momentan sunt la început, deci prea multe lucruri nu s-au întâmplat.

Unde își pot găsi tinerii valorile, într-o societate ce promovează materialul, comercialul, consumul, ostentația?

Nu știu exact unde, dar e mult mai ușor să le găsești după ce elimini din grila de programe anumite posturi TV și ignori revistele de scandal.

Care e zona ta de confort și cum ieși din ea?

Zona mea de confort e destul de largă. Sunt puține lucruri care mă pot scoate din ea, dar nu mă deranjează. E chiar binevenit câteodată.

Ce ne pregătești în plan profesional? Ne spui mai multe despre cartea la care lucrezi acum? 🙂

Cum am spus și mai sus: am început o nouă carte care nu are nici cea mai mică legătură cu celelalte două. Sper să o termin vara asta și să fie pe placul cititorilor mei. Nu aș vrea să dau foarte multe detalii despre ea. E SF- apocalyptic fiction, dar sper ca rezultatul final să mă mulțumească și poate într-o zi o să iasă la lumină.

Un mesaj, un îndemn pentru cititori.

Să-și urmeze visele.

Lavinia Calina

Completează spațiile punctate cu ce simți și te inspiră pe moment.

Mi-e frică… să trăiesc într-o lume fără ciocolată.

Prima dragoste… e cea mai ușor de uitat.

Să lupți pentru ceea ce-ți dorești înseamnă să… nu te dai bătut niciodată.

Mă enervez când… împrumut cărți și le primesc înapoi îndoite.

Îmi pare rău că nu am scris eu… scenariul pentru seria Terminator.

Aș fi vrut să văd… Marele zid Chinezesc, dar încă nu am ajuns în acea parte a lumii.

Sunt dependentă de… nicotină.

Manelele sunt… Nu! Manelele este! :))

Îmi vine să plâng… când îmi aduc aminte că am de spălat vase.

Părinții mei… mă bat la cap să scriu mai repede partea a treia din Ultimul avanpost.

Sunt foarte fericită când… Marius face cafeaua dimineața.

Televiziunile din România… ar putea reduce din emisiunile de prost gust.

Până la 40 de ani vreau… să vizitez cât mai multe țări.

O femeie adevărată… își cunoaște calitățile și nu are nevoie de confirmare din partea nimănui.

Războiul dintre sexe… e cea mai mare prostie.

Ascult frecvent muzică… rock.

N-aș putea trăi fără… muzică.

Iubesc… serile lungi de iarnă în compania unei cărți bune, plus o ciocolată caldă cu frișcă, vanilie și scorțișoară.

Fotografii: Lavinia Călina Facebook

***

Citește și:

Cristina Boncea: Oamenii nu cred că un copil de 13-14 ani poate să facă sex, să fumeze și să meargă în cluburi

Cristina Nemerovschi: Cocalarii sunt prezenți și printre intelectuali

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: